Sanda Marin. Viața ca o carte de bucate - Boerescu Dan-Silviu

Autoarea celei mai celebre cărți de bucate românești se numea în realitate Cecilia Maria Simionescu și provenea dintr-o familie de fini intelectuali, tatăl ei fiind profesor universitar și director al editurii Cartea Românească, unde îi va și apărea, de altfel, best seller-ul absolut al gastronomiei autohtone, conținând aproape 10. 000 de rețete. A făcut studii muzicale la Paris și, în țară, cu profesoara de pian a lui Dinu Lipatti. S-a căsătorit cu un reputat chimist, deși, datorită confuziei create de pseudonimul ei culinar, în perioada comunismului, a circulat și zvonul total nefondat cum că ar fi fost nevasta legionarului Marin, mort, împreună cu Moța, în Războiul Civil din Spania. Cartea ei celebrissimă a apărut, începând cu 1936, într-o suită impresionantă de ediții succesive. Cum volumul a fost prefațat de Păstorel Teodoreanu, care nu și-a strâns niciodată în volum rețetele, unii au speculat că el ar fi fost, în realitate, autorul cărții. Deci, a fost sau nu Cecilia Simionescu adevărata „Sanda Marin”?!?

Sandamarinul, ustensilă culinară universală

Păstorel Teodoreanu – prefațator sau, chiar, autor?

Diferența între cozonacul cu 50 de ouă la kilogramul de făină și cel cu doar 8 ouă… De ce unele sarmale trebuie fierte de două ori!

Ion Th. Simionescu, de la paleontologie la antreprenoriat editorial

Trucurile (culinare ale) Sandei Marin

+ Cele mai faimoase 69 de rețete de Sanda Marin și Păstorel, între care: cozonaci cu brânză „zburată”, sarmale fierte în vin licoros de Cotnari, pâine de casă, mititei, ciorbă de burtă, pilaf „sub plapumă”, clătite, ciorbă de miel, salată de vinete, drob din măruntaie „hăcuite cu satârul”, sufleu de conopidă, tort de pişcoturi cu cafea neagră, dulceaţă de pepene galben