Scandal - escrocherii care au zguduit lumea

FORTUNE, prestigioasă publicaţie de afaceri, a fost fondată în februarie 1930, patru luni după marele crah bancar de pe Wall Street. Poate şi pentru că s-a născut în ochiul ciclonului catastrofei financiare, revista a analizat vreme de 80 de ani mecanismele marilor scandaluri financiare, selectând între coperţile acestei cărţi 20 de istorii aproape neverosimile despre lăcomie, prostie, răutate şi despre căile de a specula la extrem naivitatea celorlalţi. Acestea sunt ingredientele marilor scandaluri financiare.

Mulţi dintre oamenii de afaceri care n-ar dezvălui cum au făcut primul milion se grăbesc să-l pună gaj pe ultimul de care dispun, dacă nu se folosesc cumva de milioane inventate şi de cecuri fără acoperire, în speranţa unui nou început. Unii amanetează proprietăţile altora, alţii se împrumută de la bănci mici pentru a se putea împrumuta de alte bănci mai mari, alţii se înţeleg să menţină preţurile la un nivel greu de atins tocmai pentru a scoate mai mulţi bani din buzunarele clienţilor, cei mai mulţi dosesc banii în labirintul unor afaceri pe care, de la o vreme, încetează ei înşişi să le mai înţeleagă. Multe dintre aceste afaceri au avut un impact global, cum ar fi Enron sau Madoff. Unele dintre ele au distrus definitiv încrederea în bancheri, Wall Street şi bursă. În anii 1920, Ivar Kreuger era considerat salvatorul Europei. În anii 1930, imediat după moarte, s-a descoperit că era unul dintre marii ei escroci. La fel şi Bernie Madoff sau Jérôme Kerviel, care au reuşit, folosind schemele piramidale (mereu de succes într-o lume de naivi) sau investiţii bursiere speculative să facă să dispară zeci de miliarde de dolari. Ei au fost încurajaţi de un sistem care se hrăneşte cu banii sau, în lipsa acestora, cu vieţilor micilor contribuabili.

Într-o perioadă de criză financiară, volumul editat de FORTUNE ne face să înţelegem mecanismele corupţiei şi ale rapacităţii, oferindu-ne exemple de afaceri proaste transformate în dezastru, de escrocherii şi furturi la drumul mare cu ajutorul cardului şi al contractelor, istorii care, dacă am face abstracţie de numele personajelor, ar putea să pară desprinse din realitatea imediată. Volumul de faţă este, aşadar, o listă de mari escrocherii, dar şi o lecţie de anatomie financiară în care putem cartografia şi partea nevăzută a capitalismului.