Ecouri si dialoguri

Un volum atipic, aniversar – departe insa de a avea un caracter encomiastic –, vizand o personalitate de prim rang a literaturii romane, cu un destin iesit din comun. „Premodernii credeau in vazute si nevazute. Si modernii au ajuns la concluzia ca exista mai multe niveluri de realitate. Postmodernii au descoperit ca fiecare nivel are logica lui. Intre fizica cuantica si informatica avansata, bazata de stiintele cognitive, exista o asemanare putin cunoscuta. Amandoua sunt guvernate de o logica care nu seamana cu cea folosita zilnic, pe strada, careia filozoful Aristotel i-a enumerat cu grija si cu pricepere principiile fundamentale. Unul dintre acestea spune ca nu se poate sa fii si cal si magar. Toata matematica si toata fizica clasica il respecta. Intr-un limbaj mai pretentios, spunem ca logica clasica „exclude tertul”, care ar putea sa se aseze la mijloc, intre extreme, singurele considerate reale. Numai ca un mar pe jumatate mancat ramane tot mar, si nimeni nu poate sa spuna cate fire de par ar trebui sa lipseasca pentru a se declara o chelie. M-am ocupat de aceste probleme si am ajuns la concluzia ca cea mai importanta calitate a limbajului natural – vagul – da omului posibilitatea uluitoare de a descrie universuri complexe cu numai cateva zeci de mii de cuvinte. Ma refer mai ales la poeti, pentru ca oamenii de pe strada folosesc mai putine.” (Constantin Virgil Negoita)