Documentele lui Jan van Helsing

Cartea va prezinta cu documente, cazul tânarului autor Jan van Helsing, cel mai spectaculos caz din anii 90; Spectaculozitatea lui consta în faptul ca, înainte de a fi interzise, ambele sale carti fusesera vândute în peste 100.000 de exemplare, deja intrate în categoria besteseller-urilor.

În Germania ai dreptul de a te exprima liber, dar nu de a spune orice. Cine credea pâna acum ca în Germania nu fiinteaza cenzura din literatura, ca în Germania fiecare are dreptul de a-si exprima liber opiniile, acela se pare ca nu stie cum stau lucrurile. În fiecare an, diverse carti cu continut politic sunt selectionate si interzise comercializarii, locuintele librarilor si sediile editurilor sunt supuse perchezitiilor, autorii lor sunt pedepsiti cu închisoarea, iar numarul cartilor interzise este în continua crestere! Sa mai existe oare si alte cazuri din categoria celor din Germania?

Plângerea împotriva autorului si a editorului, publicate în carte, demonstreaza situatii juridice si actiuni speciale întreprinse împotriva autorilor în „cea mai libera tara din istoria germana“. Asemenea lui Salman Rushdie, Jan van Helsing a fost avertizat si amenintat, inclusiv cu moartea, daca va continua sa publice astfel de carti. În cazul lui Jan van Helsing amenintarile nu au venit din partea Iranului, ci a unor cercuri de interese despre care nu v-ati închipui ca initiaza astfel de actiuni. Vi se pare incredibil, nu-i asa?

Fiti pregatiti pentru dezvaluirile acestei carti! Ea reprezinta spatiul în care diversele parti (experti, procurori, avocati, autorul, consilierii juridici etc) iau cuvântul în încercarea de a va pune la dispozitie o privire de ansamblu neutra asupra abordarii cazului Jan van Helsing.

Încrederea dumneavoastra în statul de drept va fi zguduita, iar optica referitoare la libertatea de opinie din Germania se va schimba!

„Exista posibilitatea ca, pe viitor, anumite carti care trezesc interesul stiintific sa fie încuiate în «sertarul interzis» pentru a se bloca accesul publicului la ele.“
(Ministrul de Interne Frieder Birzele în „Schwâbischen Zeitung“ din data de 13.3.1993).