Dificultatea de a trăi. Povestiri psihanalitice despre copii

Neadaptaţii vârstei adulte sunt copiii neiubiţi şi lipsiţi de cuvintele părinţilor

Dacă delincvenţii, drogaţii, neadaptaţii vârstei adulte sunt copiii neiubiţi şi lipsiţi de cuvintele părinţilor la vârste fragede, cum susţine Françoise Dolto, atunci putem evita dramele şi tragediile maturităţii, oferindu-le în terapie (psihanaliză) iubire şi mai ales cuvinte să-şi exprime problemele nerezolvate, inconştiente. Cuvinte care îi pot ajuta şi pe părinţi, prin efectele lor benefice, să înţeleagă mai bine dificultăţile relaţiilor cu propriii copii. Un copil de la casa de copii, care refuză să mănânce, cuibărit în el însuşi şi care vrea să moară, îşi schimbă atitudinea şi îşi reia hrănirea şi dezvoltarea, după ce i se spune propria poveste, adică tot ce se ştie despre el, în primul rând faptul că a fost abandonat. Doar cuvântul «adevărat» îi poate restitui structura simbolică, dându-i un sens, susţine Dolto pe baza experienţei sale. Volumul conţine numeroase relatări de cazuri incredibile, în care relaţia şi cuvântul fac minuni.

Françoise Dolto, (1908–1988), celebră pediatră şi psihanalistă franceză, s-a distins prin înnoirile teoretice, dar mai ales prin abilităţile practice ilustrate în practica sa psihoterapeutică.