Codul divin al vietii

Timp de multi ani, genele au fost considerate imutabile: „Nu poti face nimic în directia asta, este ereditar", era fraza repetata la fel de des ca o mantra. Dar studii recente arata ca genele functioneaza si se schimba în fiecare minut, în fiecare secunda. Conform cartii Codul divin al vietii, genele dezactivate au potentialul de „a se trezi" si de a transforma astfel personalitatea si înfatisarea umana. Aceasta carte arata cum factorii mentali si emotionali - negativi, de exemplu stresul, si pozitivi, cum ar fi bucuria, recunostinta si spiritualitatea - au o mare influenta în activarea sau dezactivarea genelor. În baza noilor descoperiri stiintifice si a propriilor observatii ale autorului, Codul divin al vietii ne învata cum sa ne trezim aptitudinile latente la orice vârsta. Cum? Dr. Murakami sustine ca o atitudine pozitiva poate activa genele necesare pentru a aduce succesul si fericirea în viata noastra, în acelasi timp dezactivându-le pe cele negative. El numeste acest proces „gândire genetica" - o abordare stiintifica a controlului genelor, prin cultivarea entuziasmului si a inspiratiei.

„Societatea umana din secolul XX se confrunta cu provocari care nu pot fi solutionate doar prin stiinta ori doar prin religie. Trebuie sa îmbinam întelegerea spirituala si cunoasterea stiintifica moderna pentru a depasi suferinta cu care se confrunta omenirea. Cercetarile atât de importante realizate de Kazuo Murakami ne duc mai aproape de acest scop.”
Sfintia Sa Dalai Lama

Dr. Kazuo Murakami este unul dintre geneticienii de vârf din întreaga lume si profesor emerit la Universitatea Tsukuba, una dintre universitatile japoneze de elita. În 1963 si-a luat doctoratul în Chimie agricola la Facultatea de Agricultura a Universitatii Kyoto, devenind apoi cercetator la Universitatea Oregon Health & Science. În 1976, dr. Murakami si-a început cariera didactica la Universitatea Vanderbilt, ca profesor asistent. A fost numit apoi profesor de biochimie aplicata la Universitatea Tsukuba în 1978, unde a început cercetarile genetice. In 1983, a decodificat enzima renina umana – cu rol important în tratarea hipertensiunii – care i-a adus aprecierea internationala. In 1990 a câstigat Premiul pentru Cercetare Max Planck. In 1994 a devenit director al Centrului de Cercetare Avansata Tsukuba, de la Universitatea Tsukuba. In 1996 i-a fost înmânat Premiul Academiei Japoneze, ca recunoastere a realizarilor sale profesionale.