Agresivitatea umana

Omul este lup pentru om
Dacă sexualitatea a fost principala problemă care a preocupat începutul secolului XX, agresivitatea distructivă preocupă începutul secolului XXI, în special prin urmările sale, care ameninţă însăşi existenţa umanităţii. Etologia şi etologia umană, ca discipline ştiinţifice, studiază dimensiunea bio-psihică a agresivităţii umane şi încearcă să explice dintr-o perspectivă nouă în special aspectele distructive ale agresivităţii. Cartea de faţă, scrisă de unul dintre cei mai importanţi discipoli ai lui Konrad Lorenz, se bazează pe cercetări directe asupra omului. Din această perspectivă, războiul, de exemplu, apare ca un mijloc de a rezolva probleme reale ale umanităţii, la care se va putea renunţa doar când se vor găsi mijloace non-distructive de a rezolva aceleaşi probleme.

«Trăim într-o lume care năzuieşte către pace, dar care totuşi este permanent angajată în războaie... Ce ne împiedică să trăim în pace? Agresiunea nu vine de nicăieri. Ea s-a dezvoltat în regnul animal în serviciul diferitelor funcţii de importanţă vitală pentru supravieţuire... Trebuie într-adevăr să admitem că avem o anumită «slăbiciune» pentru agresiune, însă ca fiinţe culturale de la natură suntem în mod esenţial capabili să controlăm înclinaţiile noastre înnăscute şi să le reorientăm. În afară de asta, războiul ca formă de agresiune grupală plănuită strategic şi realizată cu ajutorul armelor este rezultatul unei îndelungate dezvoltări culturale...»

Irenäus Eibl-Eibesfeldt este întemeietorul etologiei umane, autor al unor lucrări fundamentale în domeniu, cum ar fi Tratat de etologie comparată (1967) şi Tratat de etologie umană (1986).

Cuprins:
Notă biografică
Cuvânt înainte la ediţia română
Este agresivitatea inevitabilă?

I. Despre metoda şi teoria etologică
Câteva concepte fundamentale ale etologiei
Legile funcţionale ale evoluţiei filogenetice și ale evoluţiei culturale

II. Agresivitatea intraspecifică
Definiţie
Manifestări ale comportamentului agresiv în lumea animală
Funcţiile comportamentului agresiv
Adaptările filogenetice ca determinante ale comportamentului agresiv

III. Teritorialitate şi agresivitate la maimuţele antropomorfe
Agresivitatea interspecifică
Agresivitatea predatorie
Agresivitatea îndreptată împotriva prădătorilor
Utilizarea armelor

IV. Agresivitatea la om
Agresivitatea în cadrul grupului
Controlul agresivităţii intragrupale
Disputa cântată între Koungak și Erdlavik
Cântecul pentru tobă al lui Igsiavik
Elemente preprogramate în comportamentul agresiv al omului
Rolul învăţării în dezvoltarea comportamentului agresiv

V. Agresivitatea intragrupală şi războiul
Evoluţia culturală spre război
Mitul societăţii fără agresivitate
Teritorialitate și agresivitate la vânători și culegători
Erori de înţelegere și prejudecăţi în știinţele omului
Formele, cauzele și funcţiile războiului

VI. Calea spre pace
Război și conștiinţă morală
Un ritual funerar în podișul din Noua Guinee
Controlul agresivităţii intragrupale
Modele ale armonizării și educarea pentru pace

Concluzii

Bibliografie pentru „Cuvânt înainte la ediţia română"
Bibliografie
Filmele menţionate în text din arhiva de filme etologice a societăţii Max Planck